L-am văzut pe Moș Nicolae

0
293

Am văzut o siluetă ciudată pe holul spitalului. Sincer, am crezut că e Moș Nicolae. Așa părea de la distanță. Bucurie maximă, ghetele erau bine aranjate, mă și vedeam înconjurat de felurite dulciuri apetisante desprinse din tărâmul glicemiilor generoase. Apropiindu-mă, aveam să constat că era un domn de pe ambulanță, cu salvarea trasă pe rampă în fața camerei de gardă. Mi-a livrat o pacientă de toată frumusețea, caz complex psihiatric – ceva normal pentru o oră ca asta – cu un salt hipertensiv. Moș Nicolae mi-a cerut să îi pun parafa pe foaia de parcurs și a plecat. Cu toate dulciurile mele, cu o mare parte din neuroni. Pentru că ce avea să urmeze a fost desprins din filmele cu nebuni, cu miliarde de întrebări, cu panică maximă, cu stări inexplicabile, cu cotrobăit prin dosare groase și vechi, mirobolante arhive cu investigații ample.

E 3:45 dimineața acum și vă spun cinstit: la medicul de gardă nu vine Moș Nicolae cel clasic, ci un moș deosebit, care lasă în ghete pacienți, la ore imposibile. Și nu orice fel de pacienți. Niște bomboane de oameni.

V.

Cititorii blogului pot lua carțile Dragă inimă și Culorile uitării, scrise de dr. Vasi Rădulescu, la un preț special! CLICK aici pentru a profita!

Vrei să-mi oferi o cafea? O poți face pe Patreon, unde te vei bucura și de articole exclusive.

sustine⇒

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here